Năstase ”eurosceptic”

Dintre toți politicienii români, s-a găsit Adrian Năstase să devină liderul rezistenței împotriva semnării ”Tratatului de guvernanță fiscală a UE”:
”Deci nu mai bem vin roşu, ne obligăm cu toţii să nu mai bem decât apă plată! Nu vrem să semnăm blind, să dăm un mandat pe NeVe, pentru semnarea unui text despre care nu ştim din bucătăria lui, cel puţin, aproape nimic”, a declarat Adrian Năstase la RFI.

Adrian Năstase este un caz special. Pentru a avea dreptul moral să se exprime într-un registru câtuși de puțin eurosceptic și patriotic, ar trebui să facă penitență publică pentru privatizarea Sidex și Petrom și să militeze pentru renaționalizarea acestor companii. De-abia după asta, el ar putea să se exprime pe marginea problemelor ”semnării pe NeVe” a tratatelor europene.

PS: Opinia noastră cu privire la aceste tratat este negativă, dar acest lucru nu schimbă cu nimic faptul că Năstase dă dovadă de ipocrizie cruntă atunci când îl critică.

Short URL: http://cronicaromana.com/?p=179208

Scris de admin pe 17 Feb 2012. În categoria SPECIAL. Poţi urmări comentariile la acest articol prin RSS 2.0. Poţi lăsa un comentariu la acest articol sau face referire pe un alt site

30 Comentarii pentru “Năstase ”eurosceptic””

  1. N. Raducanu

    Ce legatura are privatizarea Sidex si Petrom cu tratatul de stabilitate financiara? A incetat oare Nastase sa conduca Consiliul National al PSD? Si chiar daca nu ar mai fi, sa-i fie interzis a-si spune parerea intr-o problema de interes national? Este definitiv compromis de Matusa Tamara sau de casa din Zambacian? Poate nici Iliescu nu mai are voie sa spuna nici un cuvant, caci si el a facut in anii ’90 o serie de prostii, recunoscute chiar de el. Ponta parca a fost si el un timp intr-un guvern sub presedintia lui Basescu, deci si el o fi dand “dovada de ipocrizie crunta”? Dar Tariceanu? Ar fi interesant de cunoscut lista politicienilor agreati si a celor detestati de Cronicaromana.com…

    • Scriber

      Dreptul lui Adrian Năstase de a se exprima pe marginea oricărei probleme este consfințit prin Constituție. Autorii notei s-au referit la aspectul moral al felului prin care Adrian Năstase face uz de acest drept.
      Vorbind în nume personal, cred că la capitolul ”detestați” pot fi trecuți toate ”vârfurile” clasei politice post-decembriste. În politica românească a ultimelor decenii au existat (rar!) decizii pe care le consider corecte, însă nu existat niciun lider politic care să corespundă standardelor, măcar din punct de vedere moral, nemaivorbind de aspectul priceperii profesionale.

      • Bibi

        Cine o fi trogloditul asta cu pareri personale care trebuie citite in public,contra lui Nastase care nu mai are voie. Asa a hotarat un troglodit. N-ai putea intai sa te stergi la nas?

        • admin

          Am permis acestui comentariu să treacă prin premoderare doar de dragul de a arăta restului cititorilor motivele pentru care avem o asemenea politică în privința comentariilor. Aceasta este o mostră perefctă ce caracterizează modul obișnuit în care se discută în spațiul on-line românesc. Despre ce discuții ideatice se poate vorbi cu asemenea personaje? Pe viitor, asemenea comentarii pur și simplu nu vor vedea lumina zilei.

  2. N. Raducanu

    “…ar trebui să nu ne cantonăm doar în analiza şi replica la personaje politice concrete, atunci când ne gândim într-adevăr responsabil la viaţa concretă a milioanelor de oameni.” (vezi pe Critic Atac comentariul d-nei Ana Bazac la articolul d-nei Zoe Petre).

    • admin

      Opinia referitoare la ”Tratul de guvernare fiscală” o vom prezenta luni, iar post-scriptumul a fost scris special pentru a nu crea impresia că semnarea tratatului ar fi o idee bună.
      Atragem atenția asupra faptului că Năstase este criticat în articol NU pentru declarații anterioare, apartenența politică, trăsături personale sau alte aspecte mai mult sau mai puțin efemere, ci pentru acțiuni concrete care au afectat vădit negativ ”viața concretă a milioanelor de oameni”.

  3. A privatizat Adrian Nastase acele intreprinderi de voie sau nevoie? Se poate spune ca Romania si-a castigat cat de cat dreptul la a aspune ce si cum abia atunci cand a aderat la UE, in 2007, iar acele privatizari au fost parte din nota de plata.

    Acum, ca suntem deja memberi (desi, dela imprumutul FMI incoace iar ne-am pierdut dreptul de a face ce e in interesul nostru), e bine ca sa se puna in discutie acest Tratat, in loc sa ne fie varat pe gat ca vreun leac miraculos.

    Cat despre Adrian Nastase, cred ca numai atunci cand pune in discutie ce se intampla in Romania isi face datoria de politican marcant al opozitiei, iar cei de la putere ar trebui sa-i mutumeasca sincer. Dumneavoastra din mass-media ati face bine sa nu hartuiti opozitia cand isi face datoria, si mai ales de cand a fost redusa la a functiona ca decor.

    • admin

      Întrebăm pe toți care consideră că ”plata biletului” a fost o idee bună:
      Ce bun a adus aderarea la UE? La modul concret și cuantificabil în bani? Oare aspectele pozitive ale integrării în UE justiifcă datul pe degeaba a petrolului, gazului, rețelelor de distribuție a energiei electrice și gaze, metalurgiei, sistemului bancar etc? Și încă o întrebare: de ce alte țări din Europa de Est (inclusiv prin companii de stat) au participat la prăduirea (prin privatizare) a companiilor de stat din România, iar statul român nici măcar nu a încercat să facă ceva pentru a penetra măcar nivelul regional? Cuvinte-cheie pentru identificarea răspunsului corect: șpaga, inepția profesională, reaua credință.
      În condițiile actuale considerăm că statul de ”membru al UE” în cazul României nu corespunde realității și o descriere mai corectă a statutului actual este ”colonie exploatată colectiv de un grup de țări europene”.

      reiterăm: 1. semnarea tratatului este o idee proastă. 2. Năstase a prejudiciat (în mod voit și repetat) interesele naționale. 3. punctele 1 și 2 nu înseamnă că alți politicieni (inclusiv cei portocolaii) sunt cu ceva mai buni decât Năstase.

  4. admin, calitatea de membru nu-i o garantie, ci o conditie pentru a-ti fi mai bine in lumea asta. Nu crezi, intreaba-i pe sarbi, de exemplu.

    Ce-i de facut? Cred ca s-ar putea sa ai dreptate in privinta Tratatului, insa poti modifica ceva altfel decat prin jocul politic? In democratie, rolul acesta ii revine lui Nastase, printre altii.

    • admin

      În aceiași logică se poate demonstra faptul că a NU fi memrbu UE este o conditie ca să-ți fie mai bine prin invocarea exemplelor Norvegiei sau Elveției. Inducția nu funcționează bine în asemenea discuții.
      Problema ar trebui să se discute pe alt plan:
      S-a plătit mult prea scump pentru o chestie de care nu s-a profitat deloc (EU membership) și chiar dacă s-ar fi profitat, potențialul oferit de aderarea deplină la UE (amintim că există posibilitatea existenței unui spațiu economic comun fără a fi membru “deplin” al UE) este infim de mică în comparație cu ceea ce s-a pierdut. Săptămâna viitoare o să avem un articol despre oportunitățile pierdute din cauza clasei politice de la București.
      ps: jocurile democratice au sens doar în cazul unei clase politice sănătoase, ceea ce nu este (încă nu este) cazul României.

  5. admin, celel 2 contraexemple se sprijina pe resurse si traditii ce adesea au fost intrerupte/deturnate in ceea ce ne priveste.

    De acord ca n-am profitat de integrare, insa hai sa clarificam ceva:
    1) Daca intelegem aceeasi istorie economica a lumii, combinatele si ce am mai aveam noi la scara mare nu aveau cum sa stea in picioare in conditiile in care s-a mers pe globalizare si concentrarea productiei acolo unde scale-economies erau maxime;
    2) Ceausescu a incercat alternativa autonomiei si a platit suprem, noi odata cu el;
    3) Ideea nu este a autarhiei, ci a intelege cum merge lumea si a te cupla in mod avantajos.

    Cei care deplora distrugerile reale din Romania trebuie sa inteleaga ca asta nu-i decat o fractiune din problema, iar solutia nu poate veni din darea timpului inapoi.

    La o tranzitie de sistem, clasa politica se naste debila, iar acum nu cred ca am trecut de adolescenta. Eu sunt dispus sa-i creditez pe cei ca Nastase, care nu-s oricum multi, cu imunizarea conferita de experienta (nu atat aceea a puterii cat mai ales a opozitiei). Crede-ma, Romania a trebuit sa-si genereze o clasa politica, noi n-am avut luxul Germaniei reunite. Daca ne uitam comparativ, clasa politica din mai tot spatiu ex-sovietic are mult mai multe in comun cu Bucurestiul decat altfel.

    Eu zic asa, hai s-o luam punctual. Cand Basescu a facut chestii bune, am scris-o la peromaneste. Cand Basescu calca in strachini, iar noi suntem acelea, iar ai sa vezi scris la peromaneste. Articolul de aici umbreste problema pe fond, foarte importanta si despre care suntem de acord cu Nastase, pe motivul invocat al caracterului lui Adrian Nastase. Hai sa fim realisti si sa jucam cu toate resursele din teren, altfel e ca si cum ne-am lega mana la spate.

    • admin

      >>admin, celel 2 contraexemple se sprijina pe resurse si traditii ce adesea au fost intrerupte/deturnate in ceea ce ne priveste.
      Ok. Dar în aceste condiții din premisele logice enunțate de dvs anterior reiese în mod necesar faptul că UE ar fi trebuit să devină un fel de ”proteză” pentru resurse și tradiție. S-a încercat ”protezarea”. E bine? S-a reușit? Poate de fapt problema nu constă în UE/non-UE ci în calitatea clasei politice?

      >>De acord ca n-am profitat de integrare, insa hai sa clarificam ceva:
      1) Daca intelegem aceeasi istorie economica a lumii, combinatele si ce am mai aveam noi la scara mare nu aveau cum sa stea in picioare in conditiile in care s-a mers pe globalizare si concentrarea productiei acolo unde scale-economies erau maxime;< <

      Combinatele puteau fi retehnologizate cu costuri minime și ar fi devenit performante (cu excepția industriei textile etc.). Contraexemplul cel mai bun este dat de Accelor Mittal care a adus Sidexul pe profit. Ce a făcut Lakshmi? A făcut ceea ce trebuia și putea să facă statul român: a tăiat furtul și a creat un sistem normal de desfacere pe piața externă. Nimic mai mult.
      Asta referitor la ”combinate ceaușiste”. Acum care va fi justificarea vânzării băncilor? Rețelelor de distribuție de gaz și curent (că ”investitorii strategici” nu au investit nimic, ci doar au mărit tarifele)? Petrom? Petrolul românesc era ”necompetitiv și ceaușist”?

      >>Ceausescu a incercat alternativa autonomiei si a platit suprem, noi odata cu el;< <
      Lumea nu este binară: alb și negru, psd vs pdl, capitalism sălbatic vs comunism în stil cambodgian. Alternativa acceptării transformării într-o colonie economică nu era izolarea, ci promovarea intereselor proprii pe baza undei strategii economice și diplomatice adoptate la conjunctură.

      >>Ideea nu este a autarhiei, ci a intelege cum merge lumea si a te cupla in mod avantajos.
      Cei care deplora distrugerile reale din Romania trebuie sa inteleaga ca asta nu-i decat o fractiune din problema, iar solutia nu poate veni din darea timpului inapoi.< <

      Timpul nu poate fi dat înapoi, dar fără a recunoaște erorile grave ale trecutului, nu se poate merge înainte.

      >>La o tranzitie de sistem, clasa politica se naste debila, iar acum nu cred ca am trecut de adolescenta.

      Nu. De ce clasa politică din Cehia sau Polonia s-a ”născut” mai șmecheră decât cea din România? Cândva o să scriem despre modul în care s-au făcut privatizările farma în România și o să se vadă cum o țără mică și fără apartenență la UE, a pus ”în 4 labe” atât clasa politică locală cât și o parte din serviciile din Ro. Problema nu constă într-un ”blestem cultural” sau ”deficiență genetică”, ci doar într-o gașcă care a privatizat clasa politică. Gașca (multicoloră) trebuie dată afară din ea.

      >>Eu sunt dispus sa-i creditez pe cei ca Nastase, care nu-s oricum multi, cu imunizarea conferita de experienta (nu atat aceea a puterii cat mai ales a opozitiei).
      Chestiunile de credință nu se pot discuta logic, fiind adeseori iraționale. Suntem foarte cinici în această privință și experiența ultimilor 20 de ani justifică perfect o asemenea abordare. Nu credem în ”imunizare”. Sorry.
      >> Crede-ma, Romania a trebuit sa-si genereze o clasa politica, noi n-am avut luxul Germaniei reunite. Daca ne uitam comparativ, clasa politica din mai tot spatiu ex-sovietic are mult mai multe in comun cu Bucurestiul decat altfel.

      Corect. Din punctul nostru de vedere experimentul denumit ”clasa politică post-decembristă” trebuie declarat eșuat, trebuie încheiat și relansat de la zero. ”Copac rău nu dă roade bune”(c) Din mocirla actualei clase politice nu prea are șanse să răsară ceva bun. Criza va oferi oportunitatea golirii tablei de șah. Este doar o chestiune de timp și conjunctură. Știrile politice de astăzi nu sunt altceva decât ”cronica unei morți anunțate”, doar că nu toată lumea a reușit să primească anunțul.

      >>Eu zic asa, hai s-o luam punctual. Cand Basescu a facut chestii bune, am scris-o la peromaneste. Cand Basescu calca in strachini, iar noi suntem acelea, iar ai sa vezi scris la peromaneste.

      Foarte bună abordare.

      >> Articolul de aici umbreste problema pe fond, foarte importanta si despre care suntem de acord cu Nastase, pe motivul invocat al caracterului lui Adrian Nastase.

      Încă o dată: problema nu este caracterul lui Năstase. Problema constă în acțiunile anti-naționale pe care le-a făcut. Problema tratatului o vom discuta separat, articolul e în proces de pregătire.

      >> Hai sa fim realisti si sa jucam cu toate resursele din teren, altfel e ca si cum ne-am lega mana la spate.

      Adrian Năstase nu este o parte a soluției. Adrian Năstase este o parte a problemei. Chiar și în cazul tratatului, Năstase critică modul în care a fost semnat și propune moduri alternative de semnare/adoptare/ratificare/implementare. Din punctul nostru de vedere, pentru România ar fi extrem de indicat ca tratatul să nu fie semnat/adoptat deloc.

  6. “Poate de fapt problema nu constă în UE/non-UE ci în calitatea clasei politice?”
    E greu de judecat pe contrafactuale (prima parte a propozitiei), suntem de acord in partea a II-a.

    “Contraexemplul cel mai bun este dat de Accelor Mittal care a adus Sidexul pe profit. Ce a făcut Lakshmi?”
    Lakshmi are cea mai mare otelarie a lumii. Asta inseamna ca dicteaza preturile/face piatza. Este regretabil ca s-a permis asa ceva, insa e deja o realitate din care romanii ar fi pierdut daca ar fi tinut steahul sus la Galati. E vorba de economie, nu de altceva.
    De asemenea, trebuie spus ca n-am scris decat de marile combinate, nu de banci, nu de resursele naturale.

    “Alternativa acceptării transformării într-o colonie economică nu era izolarea, ci promovarea intereselor proprii pe baza undei strategii economice și diplomatice adoptate la conjunctură.”
    Am scris de nevoia unei astfel de strategii. Daca in anii ’90 n-a stiut nimeni mai bine, pana in 2007 s-a mers pe ce s-a primit pe foaie de parcurs, din 2007 incoace chiar ca n-avem nici o scuza.

    “Timpul nu poate fi dat înapoi, dar fără a recunoaște erorile grave ale trecutului, nu se poate merge înainte.”
    Ced ca este corect, numai ca erorile trebuie intelese in context, iar protagonistilor trebuie sa li se acorde si lor intelegerea cand motivele exista. Mai mult, pe mine ma intereseaza liderii care au invatat si din greseli, au cea mai mare valoare!

    “Nu. De ce clasa politică din Cehia sau Polonia s-a ”născut” mai șmecheră decât cea din România?”
    Chiar trebuie sa rescriu 7 ani de blog? Hai s-o spun pe scurt: Pentru ca astia au lucrat in interiorul sistemului in care eram cu toti, nu impotriva lui.

    “Nu credem în ”imunizare”. Sorry”
    Atunci care este alternativa la a re-investi opozitia cu votul nostru?

    “Este doar o chestiune de timp și conjunctură. Știrile politice de astăzi nu sunt altceva decât ”cronica unei morți anunțate”, doar că nu toată lumea a reușit să primească anunțul.”
    Este o chestiune de credinta? Ma rog, si eu cred ca lumea sta fatza in fatza cu schimbarea. Ce nu mi-e clar, si nu scriu asta de dragul retoricii, este noua forma.

    Ar trebui sa mai adaug ca eu consider discontinuitatile politice ca fiind cele mai mari necazuri din viatza unui popor. Revolutiile nu trebuiesc facute doar asa, de fapt, mai bine fara. Daca as da timpul inapoi in 1990, si as putea alege ce si cum, as incepe gradual cu scoaterea factorului politic din decize si as lasa lucrurile sa evolueze (vezi China!). Desigur, asta-i un scenariu de basm…

    “Adrian Năstase nu este o parte a soluției. Adrian Năstase este o parte a problemei. Chiar și în cazul tratatului, Năstase critică modul în care a fost semnat și propune moduri alternative de semnare/adoptare/ratificare/implementare.”
    Putem fi de acord sa nu fim de acord. Eu am sa propun urmatorul exercitiu: Sa luam delcaratiile domnilor Iliescu si Nastase de dupa 2005, si sa vedem cu care nu suntem de acord. De exemplu, recent, Ion Iliescu admitea ca din EROARE s-au spart energia si caile ferate din Romania. Acesta este un adevar economic pe care nu-l putem nega/ignora doar ca a fost spus de Iliescu. La fel cu Nastase cand spune ca Tratatul trebuie discutat…

    “Din punctul nostru de vedere, pentru România ar fi extrem de indicat ca tratatul să nu fie semnat/adoptat deloc.”
    Asta inseamna ca deja ati avut discutia despre Tratat? Abia astept sa fiu convins, intr-un sens sau altul. In fond, discutia la care face referinta Adrian Nastase trebuie sa includa si pe cei de la reputabila reactie economia a CR.

    • admin

      Facem o pauză până mâine, că nu mai avem cvorum pentru a răspunde colectiv :) Mulțumim pentru discuție. Vom continua în curând.

  7. X

    Mai Dinica, tu inghiti ce mesteca altii… O tii langa cu UE si avantajele aderarii; poti sa arati si tu macar U N U L ?

  8. Gavrila

    Domnule/tov/Admin(depinde cui ii faceti ‘pro domo’),

    Este in fond o chestie tipica de ‘realpolitik’, in care nu prea avem de ales. Sunt cateva tari ce-si pot permite mai multa ‘independenta’, desi si acelea danseaza la muzica internationala. Nu suntem Elvetia sau Norvegia, nici macar Singapore, asa ca ciocul mic, ca in tenis. Clasa politica romaneasca exprima anumite trasaturi definitorii natiei romane, deci vaicarelile sunt cam ‘disingenious, macar de ne-am referi la ultimile alegeri, dand la o parte fraudele electorale. Ca liderii de valoare ar trebui sa se ridice deasupra acelor racile/cusururi pentru a-si realiza menirea, da, sunt de acord ca ne-am astepta la mai bine. Sa-i reprosam lui A. Nastase toate cele intamplate in timpul unei agende nationale extrem de ocupate e nedrept si extrem de ingrat. Cele mai multe acorduri au fost dictate/ce oxymoron!/ de realitati politice internationale ce ne-au limitat spatiul de manevra. In comparatie cu cei ce au condus tara in ultimile doua mandate, guvernul Nastase a fost net superior/deh, da-i Doamne romanului mintea de pe urma…
    Daca se crede ca numai otarandu-ne la cei mari ne-am face viata mai buna, i-as invita pe cei ce cred in asemenea naivitati frumoase sa considere exemplul Ungariei care mai nou a fost obligata sa se caciuleasca pana la ‘urmatorul salariu’. Daca nema putirinta, ce mai chichirez galceava?
    Se pare ca pe la unele case, bine platite, acuzele contra lui A. Nastase au devenit sport cuasi-national; le sugerez sa-si aleaga mai bine victimile, de vreme ce acesta s-a clasat printre cei mai capabili politicieni ai generatiei sale. Romania nu-si poate permite sa-si iroseasca valorile umane la vremuri de asa rastriste.

    • admin

      >>Domnule/tov/Admin(depinde cui ii faceti ‘pro domo’),

      Hello Sir. Pe noi întotdeauna ne-a mirat inabilitatea multor participanți la discuțiile online din Ro să se abțină de la atacuri la persoană, mai mult sau mai puțin voalate.

      >>Este in fond o chestie tipica de ‘realpolitik’, in care nu prea avem de ales.

      Observăm că în limbajul apologeților lui Năstase sintagma ”realpolitik” a căpătat sensul de ”îndeplinire necondiționată și totală a tuturor dorințelor tuturor țărilor din Vest”. Mai consultați și alte surse. Un om de stat capabil de realpolitik ar fi acționat cu totul altfel. Întreb din nou: de ce Cehia (și nu numai) a putut să profite de pe urma conjuncturii (exemplu excelent de realpolitik), iar România a fost doar o victimă a proceselor de globalizare asimetrică? Noi considerăm că factorul principal care a generat această diferență este clasa politică.

      >>Sunt cateva tari ce-si pot permite mai multa ‘independenta’, desi si acelea danseaza la muzica internationala.

      A ”dansa pe muzică internațională” nu este echivalentul ”a te transforma în colonie”.

      >>Nu suntem Elvetia sau Norvegia, nici macar Singapore, asa ca ciocul mic, ca in tenis.
      Noi nu suntem Norvegia, Elveția și nici măcar Singapore anume din cauza personajelor ca Năstase, Băsescu etc. Ei (și nu românii de rând) ar trebui să aibă ciocul mic și să plece din politică.

      >> Clasa politica romaneasca exprima anumite trasaturi definitorii natiei romane, deci vaicarelile sunt cam ‘disingenious, macar de ne-am referi la ultimile alegeri, dand la o parte fraudele electorale.

      Suntem tentați să credem că ar fi ”disingenious” să judecăm nația română după politicienii ei. Nația este cu mult mai bună decât politicienii și trebuie reglată situația în care scursurile societății au ajuns în funcții de conducere.

      >>Sa-i reprosam lui A. Nastase toate cele intamplate in timpul unei agende nationale extrem de ocupate e nedrept si extrem de ingrat. Cele mai multe acorduri au fost dictate/ce oxymoron!/ de realitati politice internationale ce ne-au limitat spatiul de manevra.

      Năstase nu a fost unicul vinovat, dar în mod sigur (cel puțin în virtutea funcției și poziției din partid) se numără în topul celor vinovați. Am mai auzit chestia asta cu ”realități politice” și uitându-ne la alte țări din Europa de Est (care au fost supuse acelorași presiuni) ne amintim de un dicton englez: ”unde este voință, există soluție” sau și mai bine ”cine poate – caută soluții, cine nu poate – caută scuze”.

      >> In comparatie cu cei ce au condus tara in ultimile doua mandate, guvernul Nastase a fost net superior/deh, da-i Doamne romanului mintea de pe urma…

      Avem o diferență ireconciliabilă de abordare. Dumneavoastră îl ”măsurați” pe Năstase pe o scară relativă, comparându-l cu alți reprezentați ai clasei politice. Noi în ”măsurăm” pe Năstase pe o scară absolută, comparându-l cu nivelul minim necesar pentru un OM DE STAT și nu politician provincial balcanic.

      >>Daca se crede ca numai otarandu-ne la cei mari ne-am face viata mai buna, i-as invita pe cei ce cred in asemenea naivitati frumoase sa considere exemplul Ungariei care mai nou a fost obligata sa se caciuleasca pana la ‘urmatorul salariu’.Daca nema putirinta, ce mai chichirez galceava?

      Nimeni nu a spus că o strategie de apărare a intereselor naționale este ușor de implementat fără erori. Dar de ce alegeți exemplul extrem? De ce nu putem lua ca exemplu modul în care s-a descurcat Polonia sau Cehia? Utilizarea Ungariei drept ”sperietoare” seamănă cu un truc sofistic vechi, adică absolutizarea argumentului oponentului. Urmărirea interesului național nu înseamnă să fii Orban sau Kim Jong Il, înseamnă să fii Klaus sau Kiviniemi/Vahanen.
      Apropos, peste un an se va vedea că Ungaria o să fie mai ok decât România.

      >>Se pare ca pe la unele case, bine platite, acuzele contra lui A. Nastase au devenit sport cuasi-national; le sugerez sa-si aleaga mai bine victimile, de vreme ce acesta s-a clasat printre cei mai capabili politicieni ai generatiei sale. Romania nu-si poate permite sa-si iroseasca valorile umane la vremuri de asa rastriste.

      Credem că este pentru prima dată când îl menționăm pe Năstase în ultimele luni, așa că acuzația de ”sport” nu este validă.
      ”Valoarea umană” pe care o atribuiți lui A. Năstase nu este cuantificabilă. Prejudiciul economic pe care acțiunile sale l-au adus țării poate fi cuantificat și este extrem de mare. În aceste condiții presupusa (și incerta) ”valoare umană” a lui Năstase este absolut irelevantă pentru o discuție de ordin politic.

  9. X, tu in “X” te uiti la lume?

    Avantajele teoretice sunt multiple, ca de exemplu acces la fonduri de dezvoltare, libera circulatie a marfurilor si persoanelor etc. Practic, cei de la putere dupa 2007 incoace ar trebui intrebati. In afara celor de la putere, intreaba pe mai toti exportatorii si emigrantii romani, care pana la urma au fost economia tzarii. Istoric, intreaba de exemplu Irlanda cu ce i-a folosit aderarea.

    Daca ai fi mai mult decat X, poate te-as intreba unde erai cand obiectivul national era integrarea. La peromaneste, am spus ca una din marile lipsuri ale noastre a fost aceea a unui plan post-aderare…

    • Scriber

      Câteva precizări scurte (sper că nu te superi că intru în discuție):
      1. Libera circulație a mărfurilor se putea obține fără a intră ”deplin” în UE, era suficientă doar integrarea în spațiul economic (model Norvegia, Elveția) sau printr-un set de tratate de liber schimb, prin intermediul WTO etc. Uite China exportă în UE fără nicio problemă.
      2. Exportul de emigranți este mai mult un minus decât un plus. Este un schimb de forță de muncă calificată contra unor transferuri de bani din străinătate. Schimb foarte negativ pentru țară. Trebuiau create condiții ca lumea să nu simtă nevoia de a pleca.
      3. Fondurile de aderare au fost negociate prost și foarte prost. Turism? Recalificare? unde-i industria? unde-i high tech? unde?
      4. Istoric, Irlanda și-a creat o tragedie majoră. Politicienii mai întâi au transformat țara într-un offshore european distorsionând grav econmia, apoi au facilitat umflarea unei bule imobiliare colosale și acum au vândut țara băncilor străine. Astăzi din Irlanda lumea fuge în cantități comparabile cu ceea ce se întâmpla la începutul sec XX. Asta da, bun exemplu de integrare europeană cu folos!

  10. Scriber

    2 Dinică peromaneste

    Adminii au ”predat tura”, o să preiau eu ștacheta. Dacă vor avea de adăugat ceva, o să adauge seara.

    ::E greu de judecat pe contrafactuale (prima parte a propozitiei), suntem de acord in partea a II-a.
    Perfect. Avem un punct comun care poate servi ca bază pentru discuții ulterioare.

    ::Lakshmi are cea mai mare otelarie a lumii. Asta inseamna ca dicteaza preturile/face piatza. Este regretabil ca s-a permis asa ceva, insa e deja o realitate din care romanii ar fi pierdut daca ar fi tinut steahul sus la Galati. E vorba de economie, nu de altceva.
    De asemenea, trebuie spus ca n-am scris decat de marile combinate, nu de banci, nu de resursele naturale.

    Piața metalelor, la fel ca și piața petrolului nu funcționează așa. Nici Mittal și nici Exxon sau Aramco nu pot ”dicta prețurile”/”face piață”. Dacă vânzarea producției de la Galați s-ar fi făcut nu prin securiștii de odinioară, ci prin London Metal Exchange, nu ar fi existat vreo diferență notabilă între prețurile obținute de Mittal și Sidex. Dacă ”băieții” de la SIE ar fi fost într-adevăr deștepți, departamentul lor economic ar fi putut să sugereze și o mișcare alternativă, cu vânzarea pe SHFE la Shanghai și atunci ar fi obținut prețuri și mai bune, având posibilitatea să participe indirect la procesul de ascensiune economică a Chinei. Nu era complicat. A fost nevoie de bună credință, inteligență și dorință de muncă. Au lipsit toate. Au fost prezente șpaga, lenea și reaua credință. S-a și găsit o scuză convenabilă: ”trebuie să ne plătim biletul în UE”. Uite eu cred că din banii obținuți dintr-o gestionare eficientă a economiei proprii, am fi putut să plătim toate biletele în cash și rămâneam cu tot cu economie, asta în condițiile în care ar mai fi existat dorința de aderare completă la acest club. Exista posibilitatea de a intra doar în spațiul economic comun și era mult mai bine.

    Ref: bănci, resurse, etc – cred că s-a dorit demonstrația faptului că vânzarea Petrom a fost o mare greșeală în orice context și privită din orice punct de vedere.

    ::Am scris de nevoia unei astfel de strategii. Daca in anii ’90 n-a stiut nimeni mai bine, pana in 2007 s-a mers pe ce s-a primit pe foaie de parcurs, din 2007 incoace chiar ca n-avem nici o scuza.

    Eu zic că nu există scuze din anul 1998 (criza asiatică trebuia să fie semnalul de trezire la realitate).

    ::Ced ca este corect, numai ca erorile trebuie intelese in context, iar protagonistilor trebuie sa li se acorde si lor intelegerea cand motivele exista. Mai mult, pe mine ma intereseaza liderii care au invatat si din greseli, au cea mai mare valoare!

    Eu nu cred că se pot invoca circumstanțe atenuante. Cât despre învățatul din greșeli…. ohohoho… să ne închipuim că trebuie să treci printr-o operație la cord deschis. Ți-ar place dacă chirurgul va fi ales conform criteriului ”ăsta a omorât vreo zece, deci sigur-sigur a învățat din greșeli”?

    ::Chiar trebuie sa rescriu 7 ani de blog? Hai s-o spun pe scurt: Pentru ca astia au lucrat in interiorul sistemului in care eram cu toti, nu impotriva lui.
    Eu încerc să nu folosesc argumente de acest gen, deși ași fi putut recomanda citirea unor articole din arhivă. Hai să încercăm altfel, ai putea da (1-10) linkuri care să releve poziția ta în această privință? Asta cu ”lucrat în interior și nu împotrivă” este prea eliptică, cere detaliere :)

    ::Atunci care este alternativa la a re-investi opozitia cu votul nostru?

    Alternativa este să se lucreze la crearea unei alte clase politice. E necesară și plecarea de pe scenă a cohortei care a ”pilotat” România până acum, inclusiv Băsescu, Năstase, toți păpușarii care-l trag de sfori pe Antonescu, etc.

    ::Este o chestiune de credinta? Ma rog, si eu cred ca lumea sta fatza in fatza cu schimbarea. Ce nu mi-e clar, si nu scriu asta de dragul retoricii, este noua forma.

    50/50 credință și analiză. În cazul dat forma contează mai puțin, oamenii contează mai mult. Oricum este o șansă nesperată.

    ::Ar trebui sa mai adaug ca eu consider discontinuitatile politice ca fiind cele mai mari necazuri din viatza unui popor. Revolutiile nu trebuiesc facute doar asa, de fapt, mai bine fara.

    Foarte corectă abordare.

    ::Daca as da timpul inapoi in 1990, si as putea alege ce si cum, as incepe gradual cu scoaterea factorului politic din decize si as lasa lucrurile sa evolueze (vezi China!). Desigur, asta-i un scenariu de basm…

    România își va găsi un Deng Xiaoping. Încă nu-i târziu.

    ::Putem fi de acord sa nu fim de acord. Eu am sa propun urmatorul exercitiu: Sa luam delcaratiile domnilor Iliescu si Nastase de dupa 2005, si sa vedem cu care nu suntem de acord. De exemplu, recent, Ion Iliescu admitea ca din EROARE s-au spart energia si caile ferate din Romania.

    Îmi pare bine că Iliescu a ajuns să fie de acord cu o chestie pe care o scriem de ani de zile :) Acum întrebare: câți din PSD împărtășesc această atitudine? Ce are de gând să facă Iliescu pentru a rectifica situația? Care sunt garanțiile că un nou eventual guvern PSD nu va repeta erorile (apropos, eu cred că alea nu au fost erori, ci niște ciordeli monumentale, dar lăsăm asta în afara ecuației) comise anterior?
    Mai am un ”test de acid”. Stânga românească își va începe existența reală și nu imaginară, odată ce va apărea o structură de stânga care va cataloga acțiunile lui DIP în sfera energetică drept o crimă împotriva națiunii.

    ::Acesta este un adevar economic pe care nu-l putem nega/ignora doar ca a fost spus de Iliescu.
    N-am o problemă cu declarațiile lui Năstase sau Iliescu, problemele sunt legate de acțiunile lor sau girate direct/indirect de ei.

    :: La fel cu Nastase cand spune ca Tratatul trebuie discutat…
    Trebuie. Nimeni nu spune să nu se discute :)
    ::Asta inseamna ca deja ati avut discutia despre Tratat?
    Voturile s-au împărțit între ”oricum nu contează” și ”nu trebuie semnat deloc”. Argumentația pentru poziția ”nu trebuie semnat deloc” va fi prezentată în editorialul de luni.
    ::Abia astept sa fiu convins, intr-un sens sau altul. In fond, discutia la care face referinta Adrian Nastase trebuie sa includa si pe cei de la reputabila reactie economia a CR.
    Mulțumesc din partea RedEc. Acum sincer, dintre toate problemele pe care le are România astăzi, Tratatul nu intră nici în top 10.

  11. A juca impotriva Casei o las pentru amatori.

    Hai sa spun un lucru totusi, in Romania asta desfigurata, s-a facut mai totul in numele capitalismului. Chiar si copiii neintanati stiu sa-ti recite din ideologia capitalista si folosesc asat ca justificare pentru neghiobiile mai mici sau mai mari. Pe fondul acesta consider ca social democratia va reface Romania. Daca suntem de acord pana acum, eu zic ca in absenta unor social democrati scosi de la sertar, merg(em) cu cei pe care-i stim.

    Acum, tinand cont si de schimbarile de la CR, ma astept ca in piatza politica romaneasca sa apara si o formatiune/un candidat cu sustinerea inclusiv a redactiei economice a CR. Foarte bine, mai bine sa ai de unde alege. Pana atunci, iau criticile neconstructive la adresa OPOZITIEI ca un fel de pregatire a terenului, nu ca pe un schimb de argumente. Adica o relatie uni-dimensionala din care n-am cum sa fac parte.

    Scribner, iata caracteristicile monopolistului :

    Profit Maximiser: Maximizes profits.
    Price Maker: Decides the price of the good or product to be sold.
    High Barriers to Entry: Other sellers are unable to enter the market of the monopoly.
    Single seller: In a monopoly there is one seller of the good which produces all the output.[5] Therefore, the whole market is being served by a single company, and for practical purposes, the company is the same as the industry.
    Price Discrimination: A monopolist can change the price and quality of the product. He sells more quantities charging less price for the product in a very elastic market and sells less quantities charging high price in a less elastic market.
    http://en.wikipedia.org/wiki/Monopoly

    peromaneste spus, asta inseamna ca un tzashti-bashti ca Galatiul n-are cum sa ramana in picioare, iar singura lui justificare ar fi fost daca Romania avea un consum mare intern si/sau resurse naturale care sa-l fi facut viabil economic in oarece parametri. Ca exemple, industria americana a otelului n-a rezistat nici ea, dupa cum nici ALSTOM in Europa.

    De asemenea, mi-e greu s avad cum s-ar fi aplicat lectiile crizei asiatice in Romania (daca ne referim la aceleasi lectii: nu creste pe credit extern cuplat cu apreciere tip bubble a real-estate, si taxeaza specula financiara pentru a face-o nerentabila).

    Astept editorialul de luni si ce o sa mai vina, si mai ales varianta politica pe care pariaza CR. Pana atunci, indignati ai lumii, uniti-va!

    • Scriber

      ::Hai sa spun un lucru totusi, in Romania asta desfigurata, s-a facut mai totul in numele capitalismului. Chiar si copiii neintanati stiu sa-ti recite din ideologia capitalista si folosesc asat ca justificare pentru neghiobiile mai mici sau mai mari. Pe fondul acesta consider ca social democratia va reface Romania. Daca suntem de acord pana acum, eu zic ca in absenta unor social democrati scosi de la sertar, merg(em) cu cei pe care-i stim.

      Dinică, ăștia nu sunt social democrați. Nu sunt. Nu sunt de stânga. Ăștia-s vânătorii de ciolan bugetar și la nivel principial nu se prea deosebesc de gașca ”de dreapta”. Au comis niște chestii îngrozitoare și în mod cert le vor comite din nou, dacă vor avea posibilitatea.

      ::Acum, tinand cont si de schimbarile de la CR, ma astept ca in piatza politica romaneasca sa apara si o formatiune/un candidat cu sustinerea inclusiv a redactiei economice a CR. Foarte bine, mai bine sa ai de unde alege.

      No comment :)

      ::Pana atunci, iau criticile neconstructive la adresa OPOZITIEI ca un fel de pregatire a terenului, nu ca pe un schimb de argumente. Adica o relatie uni-dimensionala din care n-am cum sa fac parte.

      Fiind curios din fire, întreb care-i criteriul ”criticilor constructive”? Din punctul meu de vedere chiar a fost o discuție constructivă. Dorința de a reduce orice discuție la susținerea unei sau altei forțe politice este o trăsătură extraordinar de rea a discursului public din România. Nu se discută idei, se discută pro sau contra lui Băsescu, Năstase, Antonescu etc. Asta-i ”mahalagism politic”. Dacă societatea nu va începe să gândească în termeni de ideologie și nu va renunța la gânditul în termeni de galerie de fotbal, atunci nimeni nu o va putea salva. Eu încerc să discut întotdeauna la nivel ideatic și factologic. Folosind metafora cazinoului, se poate spune că noi suntem cei care pariem pe zero, chiar dacă în jur toată lumea este înnebunită să parieze pe roșu sau negru. După cum se spune în meserie: in the long run, the house always wins. Acel câștig se datorează anume existenței ”zeroului” :)

      ::peromaneste spus, asta inseamna ca un tzashti-bashti ca Galatiul n-are cum sa ramana in picioare, iar singura lui justificare ar fi fost daca Romania avea un consum mare intern si/sau resurse naturale care sa-l fi facut viabil economic in oarece parametri. Ca exemple, industria americana a otelului n-a rezistat nici ea, dupa cum nici ALSTOM in Europa.

      Dinică, îți deschid un secret. Redacția se numește ”economică” datorită faptului că are în ”roster” economiști care au o gamă foarte largă de interese. Hai să facem o scurtă demonstrație a modului în care se lucrează cu informația și ipotezele pe la noi în laborator:
      Avem ipoteza formată din următoarele afirmații: ”Arcelor Mittal este monopolist”, ”Sidex nu avea cum să rămână în picioare fără consum intern sau resurse naturale care-l făceau profitabil în orice circumstanțe” și exemple care ar susține ipoteza: ”moartea industriei de oțel din SUA + soarta Alstom”.

      Verificăm ipoteza dacă Arcelor Mittal este monopolist. Producția totală de oțel la nivel global în 2010 se estimează pe la 1400 de milioane de tone. Producția lui Arcelor Mittal în 2010 se estimează la 98 de milioane de tone (am putea lucra direct cu date GAAP, dar în cazul dat chiar nu se merită să scotocim rapoartele financiare ale lui Lakshmi). Aceste date indică faptul că Arcelor reprezintă aproximativ 7% din producția de oțel la nivel global. Concluzie: Arcelor Mittal nu este monopolist și nici nu se apropie de acest statut. Ok, acum verificăm dacă nu cumva piața de oțel este extrem de concentrată și împărțită între câțiva jucători mari, ceea ce oarecum ar putea justifica vânzarea Sidex (deși nu la banii obținuți de Năstase). În mod normal ar trebui să calculăm indicele Herfindal-Hirshman (folosit în investigațiile anti-trust), dar există o metodă mai directă și mai evidentă pentru neinițiați: adunăm producțiile a top 30 jucători din piață. Uite, top 30 în total ar fi produs în 2010 aprox 640 milioane de tone de oțel, adică 45,7% din total producție globală. Se vede clar că în piață există o sumedenie de jucători mici care o duc bine mersi. În mod firesc, printre ei se putea număra și Sidex, dacă am fi avut o clasă politică pro-națională și nu pro-șpagă.
      Deci avem ambele aserțiuni: ”Mittal = monopolist” și ”jucător mic în piața oțelului = mort viu” în stare de demontaj total.
      Apropos, în top 30 există și compania americană US Steel, ceea ce arată că industria nu a murit în totalitate. Dacă aveau sindicate cu creier normal, industria ar fi supraviețuit și acum.
      Mai merită făcut următorul calcul: în 1999 Sidex putea să producă aproximativ 4,8 milioane de tone de oțel. Aceasta reprezintă 48% din producția Baotou Steel din China (locul 31 în lume). Sidex nu era un pitic. Era un jucător care putea supraviețui de unul singur și putea aduce venituri foarte bune.
      Am fost învățați să ne gândim din start la contra-argumentele oponenților. În cazul dat, discuția anterioară ar putea sugera că următorul argument ar putea fi ceva de genul: ”numai țări gen China, SUA, Rusia, Japonia, India, adică greii lumii își pot permite să aibă industrie de oțel”. Hai să o demontăm și pe asta ca să nu pierdem timpul: combinate ”mici” gen Sidex există în Spania, Mexic, Turcia, Brazilia, Venezuela, Italia, Arabia Saudită, Libia, Australia, Finlanda, Pakistan, Qatar, Suedia, Argentina, Egipt. De ce Turcia poate să aibă metalurgie proprie și România nu?
      Aici ar mai fi un milion de alte aspecte de adăugat, dar pentru o scurtă analiză cred că este îndeajuns.

      ::De asemenea, mi-e greu s avad cum s-ar fi aplicat lectiile crizei asiatice in Romania (daca ne referim la aceleasi lectii: nu creste pe credit extern cuplat cu apreciere tip bubble a real-estate, si taxeaza specula financiara pentru a face-o nerentabila).

      Mă faci să râd. Păi exact toate problemele (și aproape niciunul dintre beneficiile) care au existat în Asia au fost reproduse fidel în România. Creștere pe credit extern care a fost folosit nu pentru productivitate ci pentru creșterea nejustificată a consumului și umflarea sectorului imobiliar, strangularea exporturilor prin aprecierea excesivă a monedei etc. Toate prostiile care se puteau face au fost făcute. Pe lista de vinovați cap de afiș este Isărescu, urmat de toată clasa politică care a reușit să treacă pe la guvernare.

      ::Astept editorialul de luni si ce o sa mai vina, si mai ales varianta politica pe care pariaza CR. Pana atunci, indignati ai lumii, uniti-va!

      Indignații lumii, uniți-vă, documentați-vă și nu mai credeți în miturile propagate de politicieni! Chiar dacă politicienii se dau social-democrați nu trebuie să-i credeți.

  12. “Acum sincer, dintre toate problemele pe care le are România astăzi, Tratatul nu intră nici în top 10.”

    Cred ca asa este, nu insa si daca se aproba fara a vedea de ce. Care ar fi lista celor 10 din top? Multam anticipat!

  13. Am scris “daca Romania avea un consum mare intern si/sau resurse naturale care sa-l fi facut viabil economic in oarece parametri.

    Scriber a scris “combinate ”mici” gen Sidex există în Spania, Mexic, Turcia, Brazilia, Venezuela, Italia, Arabia Saudită, Libia, Australia, Finlanda, Pakistan, Qatar, Suedia, Argentina, Egipt.

    Lista tarilor dupa productia de minereu de fier este:

    1 People’s Republic of China 900,000 2010
    2 Australia 420,000 2010
    3 Brazil 370,000 2010
    4 India 260,000 2010
    5 Russia 100,000 2010
    6 Ukraine 72,000 2010
    7 South Africa 55,000 2010
    8 United States 49,000 2010
    9 Canada 35,000 2010
    10 Iran 33,000 2010
    11 Sweden 25,000 2010
    12 Kazakhstan 22,000 2010
    13 Venezuela 16,000 2010
    14 Mexico 12,000 2010
    15 Mauritania 11,000 2010
    16 Chile 9,316 2008
    17 Peru 7,825 2008
    18 North Korea 5,000 2008
    19 Turkey 4,700 2008
    20 Bosnia and Herzegovina 2,950 2008
    21 Austria 2,100 2008
    22 Algeria 2,077 2008
    23 Egypt 1,811 2008
    24 New Zealand 1,800 2008
    25 Thailand 1,550 2008
    26 Greece 1,500 2008
    27 Mongolia 1,387 2008
    28 Vietnam 1,000 2008
    29 Malaysia 800 2008
    30 Norway 620 2008
    31 Colombia 600 2008
    32 Germany 422 2008
    33 Slovakia 392 2008
    34 South Korea 300 2008
    35 Pakistan 250 2008
    36 Tunisia 200 2008
    37 Indonesia 65 2008
    38 Nigeria 62 2008
    39 Zimbabwe 50 2008
    40 Romania

    Tarile care nu-s in aceasta lista dar sunt intr-a lui Scribner au resurse energetice si/sau consum mare de otel. Nu era cazul Romaniei.

    Scriber foloseste indexul HH ( http://en.wikipedia.org/wiki/Herfindahl_index ) sa arate ce? Mergeti la sectiunea Problems si vedeti ca-i dificil sa-l calculezi pentru pietze si geografii heterogene. Ganditi-va asa: Microsoft sau Intel au in jur de 80%-90% a pietei respective de sisteme de operare si microprocesoare. Numai ca pietele lor sunt pe un palier specific, unde nu se poate intra de exemplu (comportament monopolist); pe alte paliere se fac bine mersi alte sisteme de operare (Windows Mobile nu-i nimic) si procesoare (Intel n-are nimic pe telefonie)…
    Asa ca Scribner trebuia sa citeasca atent ce am scris, sa intersecteze economia cu geo-politica, si sa calculeze HH pentru tipul de otel ce se facea la Galati inainte de privatizare!

    Scribner, noi n-am avut nimic in comparatie cu SE-Asia a anilor ’90, doar poate o furtuna real-estate intr-un pahar cu apa, pe care cum bine spui si tu si eu, a agitat-o Isarescu (l-as adauga aici si pe Tariceanu).

    admin, cu prioritatea nr. 1, suntem de acord, numai ca aia e o problema de ne-evitat asa ca mai bine ne facem un plan B. Ca sugestie, trebui gandit un sistem alternativ si autonom, si luate din timp cele de trebuinta care nu le putem acoperi de pe intern (deficit sau nu, nu mai conteaza). Crezi ca pe motivul asta i-a convocat MRU pe cei cu banii (nostri) in martie la Bucuresti? Nici eu. La prioritatea nr. 2, nu-mi fac probleme la nivelul asta: se rezolva tehnic+politic.

    • Scriber

      ::Tarile care nu-s in aceasta lista dar sunt intr-a lui Scribner au resurse energetice si/sau consum mare de otel. Nu era cazul Romaniei.

      1. România are prețuri extrem de competitive la energie electrică și are exces ultra-facil la cărbune ultra-ieftin (accesul la același cărbune pe care funcționează metalurgia din Ucraina).
      2. Jumătate din producția Sidex la nivelul lui 2001 era consumată în Ro.
      3. Este bine când capacitatea de producție depășește necesitățile pieței interne, deoarece deschide posibilitatea exporturilor.
      4. Diferență dintre Sidex ante-Mittal și Sidex post-Mittal este lipsa căpușelor și lipsa tranzacțiilor barter, adică o politică de desfacere bazată pe profitabilitate și nu pe șpagă. Mittal a modificat modul în care se vinde producția. Dacă Sidex era irecuperabil pe bază de ”lipsă de consum intern/resurse energetice” atunci Mittal nu l-a fi achiziționat.
      5. UE este cel mai mare importator de oțel, iată o piață extrem de mare și cu acces nerestricționat. Astăzi Mittal exportă acolo, de ce nu putea să o facă Sidex? Dacă combinatele din Turcia (care sunt mai departe de UE decât Sidex, au resurse energetice mai scumpe, minereu importat din Brazilia și nu au rețeaua de distribuție a lui Mittal) exportă în UE de ce nu putea să o facă Sidex?

      Acum să-ți mai spun o chestie, până nu demult, Arcelor lua curent de la Electrica/Petprod/Hidroelectrica la un preț cu 25% (de minimis) mai mic decât prețul pieței, asta în condițiile în care prețul din Ro este oricum foarte mic în comparației cu restul UE, unde chiar și în acele condiții funcționează combinate gen Outokumpu. Evident, acest aranjament a ajutat mult la profitabilitatea Arcelor Galați. Același lucru se putea face fără ca Sidex să fie privatizat, dar atunci veniturile intrau în buget și nu în buzunarul lui Lakshmi și fondurile de campanie a partidului laburist.

      ::Scriber foloseste indexul HH ( http://en.wikipedia.org/wiki/Herfindahl_index ) sa arate ce? Mergeti la sectiunea Problems si vedeti ca-i dificil sa-l calculezi pentru pietze si geografii heterogene. Asa ca Scribner trebuia sa citeasca atent ce am scris, sa intersecteze economia cu geo-politica, si sa calculeze HH pentru tipul de otel ce se facea la Galati inainte de privatizare!

      Oțelul nu este o piață îndeajuns de heterogenă ca să nu poată fi folosit HHI, dar în cazul dat, discuția nu are sens pentru că am folosit altă metodă: adunarea producției a primelor 30 de companii pentru a demonstra că există o sumedenie de companii mici și funcționale. Ele există. Despre poziționarea geografică a companiilor mici și funcționale am scris mai sus. În condițiile în care Japonia furnizează oțel în Europa și Turcia cumpără minereu din Brazilia, nu se poate vorbi despre geografie heterogenă. Este o piață globală în toată regula. Apropos, revin la întrebare: Accelor Mittal este monopolist? Da/nu? La Sidex, produsele primare sunt: steel plate, hot rolled coils și cold rolled coils, toate fiind destul de ”generice” pentru industria oțelului. Care sunt șansele ca Arcelor care deține doar 7% din piața mondială a oțelului să fie monopolist pe 3 sectoare generice ale acestor piețe? mai ales în condițiile existenței companiilor medii și mici din Turcia care exportă în UE/Orient Mijlociu … steel plate, hot rolled coils, cold rolled coils. Din punctul meu de vedere – nule, dacă nu ești de acord – te invit să demonstrezi contrariul :)
      Btw, nick-ul meu este Scriber, as in http://en.wikipedia.org/wiki/File:Scribers.jpg

      ::Scribner, noi n-am avut nimic in comparatie cu SE-Asia a anilor ’90, doar poate o furtuna real-estate intr-un pahar cu apa, pe care cum bine spui si tu si eu, a agitat-o Isarescu (l-as adauga aici si pe Tariceanu).
      Din punct de vedere absolut valoric – nu, dar avem și o economie mult mai mică, iar din punct de vedere al distorsionării economiei am suferit mai grav. În Asia de SE măcar o parte din investiții s-a dus în producție, aici totul s-a dus în ansambluri rezidențiale și mall-uri. Plus, strangularea exporturilor prin aprecierea nejustificată a Leului. Dintr-o țară care avea speranțe să producă ceva exportabil am ajuns o țară de speculanți imobiliari și un tărâm al ”creditului cu buletinul”. Tăriceanu are și el o parte importantă din vină, dar Isărescu rămâne cap de afiș în orice circumstanțe, mai ales că zona de creditare și circulația ”banilor fierbinți” este în fieful lui.

  14. Bibi

    Sunt uimit cat de destepti sunt baietii astia,doamne ce le mesteca,cunosc economie globala,strategia HHI(?),ce economie o fi avut Cahia,cate orase are statul Singapore ,ierarhia fierului ,multipiete,se joaca cu limba engleza,tratate,privatizari,ce mai . Am auzit ca postacii aia de vreo 5 ani de la varianta cojocaru,se dau cu capul de pereti,isi mananca mainile de necaz ca le-a luato ininte ANALISTII unui prapadit de articol despre Nastase . Nastase asta nu o fi avut altceva mai bun de facut decat sa-si de-a cu parerea lui de simplu tinichigiu,despre cum sa se hotarasca in Romania problemele capitale ale natiunii?Mai, baieti,voi nu aveti nimic de munca,copii de educat,de maturat pe la usa,de dat zapada de langa bloc de sub balconul propriu,de citit o carte?

    • admin

      Se vede că vă enervează rău o discuție inteligentă. Luați un Xanax, un ceai de mușețel, dacă nu ajută, adresați-vă medicului sau farmacistului.

  15. admin&Scriber&colegi, mult succes in intreprinderea voastra politico-economica! Sunt convins ca e nevoie de un euro-scepticism informat care sa tempereze entuziasmul pro-europenismului fara fond. Se pare ca nu putem fi cu toti castigatori ai globalizari/pan-europenizarii, iar noi ne-am situat sistematic in postura de donatori.

    La mai mare!

Lasă un Comentariu

Premium WordPress Themes