Ce ascunde Banca Centrală Europeană?

Aproape doi ani în urmă, agenţia de ştiri Bloomberg, fiind mânată de ambiţiile proprietarului-miliardar Michael Bloomberg, a început o bătălie crâncenă pentru desecretizarea contractelor de credit încheiate de Rezerva Federală a SUA cu o serie de bănci comerciale americane şi europene. Din punct de vedere juridic, echipa avocaţilor lui Bloomberg a reuşit să „încadreze” aceste tranzacţii în categoria informaţiilor care pot fi făcute publice în baza Actului de Liberalizare a Informaţiei (FOIA), dar în mod normal Rezerva Federală reuşea să evite orice fel de desecretizare, iar sistemul juridic american îi lua apărarea. În cazul lui Bloomberg, situaţia a fost mai complicată şi Rezerva Federală a fost nevoită să facă publice sumele anumitor tranzacţii. Valoarea creditelor cu dobândă 0% ce au fost acordate „pe sub masă” marilor bănci americane şi europene a fost astronomică. Numai JP Morgan  a primit un credit pe peste 96 de miliarde de dolari. Suma totală a acestor operaţiuni depăşeşte un trilion de dolari. Din acest episod merită memorizate câteva aspecte. Primul: Bloomberg a primit de undeva informaţia despre existenţa acestor tranzacţii strict secrete. Al doilea: undeva în coridoarele puterii de la Washington s-a decis ca existenţa acestor contracte să devină publică, dar grupul care a forţat această decizie nu a fost suficient de puternic sau perseverent pentru a obţine o desecretizare totală şi o eventuală condamnare a celor implicaţi în aceste tranzacţii. Cititorii atenţi vor observa anumite analogii dintre acţiunile lui Michael Bloomberg şi acţiunile lui Mark Mobius de la Fondul Proprietatea. Ambii încearcă să lichideze nişte „băieţi deştepţi” care fac profit nemeritat pe seama contribuabilului şi deja există anumite succese în această privinţă. Determinarea motivaţiei în baza căreia acţionează Bloomberg şi Mobius este o problemă ce merită studiată cu altă ocazie.

Probabil, cea mai interesantă ştire a săptămânii este legată de faptul că Banca Centrală Europeană a explicat de ce a refuzat să desecretizeze două documente interne în care se explică modul în care Grecia şi alte ţări europene au fost ajutate de Goldman Sachs să-şi ascundă datoriile pentru a putea intra în zona euro, obţinând totodată şi finanţare adiţională de la BCE. Agenţia Bloomberg a încercat să obţină aceste documente în cadrul unui proces intentat la Curtea Europeană de Justiţie, dar nu a avut succes. Ieri, avocata BCE, Marta Lopez Torres a explicat în faţa judecătorilor de la Curtea Europeană că „desecretizarea acestor documente, atunci când Bloomberg le-a cerut pentru prima dată ar fi prejudiciat economia Greciei…” şi a menţionat că „astăzi acelaşi lucru se întâmplă cu Spania. Spania nu se poate împrumuta din piaţă. Pieţele reacţionează într-un mod volatil. Acest lucru afectează economia europeană”. În alte cuvinte, reprezentanta Băncii Centrale Europene declară că pentru cetăţenii europeni este bine ca anumite şmecherii ale guvernelor europene şi ale bancherilor internaţionali să rămână necunoscute. În această situaţie există şi un aspect deosebit de picant care se referă la biografia actualului guvernator al BCE, Mario Draghi. Exact în perioada în care au fost perfectate unele dintre tranzacţiile dubioase (2004-2005), Mario Draghi a fost unul dintre executivii de top din divizia europeană a băncii Goldman Sachs care a şi „ajutat” la crearea condiţiilor pentru declanşarea ulterioară a crizei datoriilor suverane. Este firesc ca „fostul” angajat al conglomeratului Goldman Sachs să facă tot ce-i stă în putere pentru a proteja interesele angajatorului. Un alt aspect interesant ţine de faptul că avocaţii lui Michael Bloomberg au ştiut (din nou!) ce trebuie să caute. Gradul de exactitate şi specificitatea cererilor de desecretizare sunt uluitoare. Cererea de desecretizare menţionează titlurile exacte ale documentelor şi lista integrală a persoanelor din cadrul Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene care fie au luat cunoştinţă cu aceste documente, fie le-au contrasemnat. Sursa informaţiilor magnatului new-yorkez este incertă, dar pe planetă există doar câteva organizaţii care ar putea oferi date atât de precise cu privire la documentele ultra-secrete ale celor mai puternice instituţii financiare. Cel mai probabil, grupul de iniţiativă din spatele lui Bloomberg are întregul set de documente, atât de la BCE cât şi cel de la Rezerva Federală, dar momentan nu s-a decis publicarea acestora printr-o „scurgere” gen Wikileaks.

Judecând după reacţiile Băncii Centrale Europene, publicarea acestor documente ar putea dinamita întregul sistem financiar european. Rămâne întrebarea: „grupul Bloomberg” va decide să accelereze procesul de dezintegrare a economiei europene sau va decide să lase criza să-şi urmeze cursul natural?

Redacţia Economică

Short URL: http://cronicaromana.com/?p=179970

Scris de admin pe 15 Iun 2012. În categoria Editorial. Poţi urmări comentariile la acest articol prin RSS 2.0. Poţi lăsa un comentariu la acest articol sau face referire pe un alt site

3 Comentarii pentru “Ce ascunde Banca Centrală Europeană?”

  1. watcher

    Ne indreptam spre un colaps scapat de sub control sau spre un soc “necesar” pentru implementarea unui nou tip de societate dorit de cei care administreaza socul?!

    • admin

      Colaps cu control foarte partial. Elitele vor dori sa creeze imaginea unei noi miscari orchestrate, ceea ce nu corespunde realitatii.

    • Gogu

      Varianta secunda pare probabila, analizind pe baza experientelor istorice( Primul Razboi urmat de 1917, perioada 1933-1939, Al Doilea Razboi urmat de perioada 1945-1989). Exista riscul, asa cum s-a mai intimplat, ca ”experimentul” sa scape de sub control, data fiind amploarea si variabilele cu care opereaza. Iar de aici incepe prima varianta…….

Lasă un Comentariu

WordPress Themes
Autentificare