Perspectivele unui nou parteneriat între Rusia şi Europa de Est

Deschidem săptămâna printr-un articol preluat de la partenerii noştri de la Vocea Rusiei. Autorul articolului, Aleksei Pilko este decanul Facultăţii de Relaţii Externe a Universităţii de Stat din Moscova şi editorialist al companiei Vocea Rusiei.

Sursa publicaţiei: http://romanian.ruvr.ru/2012_09_08/87612644/

 

După 1991, relaţiile dintre Moscova şi statele est-europene nu au fost deloc simple. Atât de o parte, cât şi de cealaltă există până în prezent un număr uriaş de pretenţii reciproce, cu un substrat clar politic.

Şi deşi într-o serie de cazuri s-au întreprins la nivel de guverne încercări de a îmbunătăţi dialogul, acestea nu pot fi considerate întrutotul reuşite. Situaţia este „într-un punct mort”, însă în viitorul apropiat totul se poate schimba.America se întoarce spre Asia. Partida geopolitică dintre SUA şi China, în care sunt atrase inevitabil Rusia, Japonia şi India, va fi pentru Washington direcţia decisivă în următorul deceniu. 

Săptămâna trecută această temă a fost discutată în cadrul lucrărilor celui de-al XXII-lea forum economic din oraşul polonez Krynica-Zdroj. Europa de Est este îngrijorată de viitorul său pe arena internaţională după ce ea iese inevitabil din sfera priorităţilor geopolitice ale SUA. Iar această situaţie o face să se întrebe cum să-şi construiască în continuare politica sa externă.

Deja acum se poate spune cu convingere că ţările est-europene se vor confrunta cu o criză dificilă în ceea ce priveşte planificarea politicii externe, care nu va fi prea uşor de rezolvat. Aceste ţări s-au orientat prea puternic înspre Washington în anii 1990-2000. De fapt, în 20 de ani de la anunţarea încheierii războiului rece, el s-a încheiat oriunde, numai nu în Europa de Est. Această regiune, ţinând cont de dificultăţile înregistrate de SUA în Orientul Mijlociu, America Latină, Asia de Est, a fost locul în care poziţiile marii puteri au fost cele mai puternice.

Odată cu venirea la Casa Albă a lui Barack Obama, direcţiile iraniană, chineză, afgană s-au dovedit pentru Washington mult mai importante decât Europa de Est. Iar în condiţiile „resetării”, când America a renunţat formal la strategia de izolare a Rusiei, necesitatea s de a avea legături strânse cu aliaţii est-europeni a trecut pe plan secund. S-a dovedit că ei au jucat pentru politica externă a SUA un singur rol: de a fi instrument de presiune asupra Rusiei. Şi nu au de departe statutul de parteneri globali ai Americii.

Conştientizarea situaţiei existente şi estimarea sa pragmatică de către conducerea din statele est-europene pot juca un rol decisiv în îmbunătăţirea relaţiilor lor cu Rusia. În condiţiile ieşirii inevitabile a Americii din regiune, spiritele antiruseşti din regiune pot scădea atât la nivelul societăţii, cât şi al elitelor. Va apărea un stimul pentru dezvoltarea dialogului, apoi poate şi a parteneriatului.

Nu este exclus ca acest proces să fie sprijinit de SUA. Statele Unite vor avea nevoie de o cooperare strategică cu Rusia şi pentru ei va fi avantajos să contribuie la eliminarea problemelor din relaţiile ruso-americane.

Încetarea de facto a războiului rece între ţările din Europa de Est şi Rusia, stabilirea unei cooperări reciproc avantajoase va duce la dispariţia ultimei relicve a opoziţiei bipolare. Iar asta va duce la un progres considerabil în colaborarea economică, cooperarea politică şi sfera umanitară dintre Rusia şi vecinii ei est-europeni.

Short URL: http://cronicaromana.com/?p=180268

Scris de admin pe 10 Sep 2012. În categoria Editorial. Poţi urmări comentariile la acest articol prin RSS 2.0. Poţi lăsa un comentariu la acest articol sau face referire pe un alt site

Lasă un Comentariu

WordPress Themes
Autentificare